tag:blogger.com,1999:blog-50167144352144032962024-03-14T01:07:35.420-07:00Istoria LumiiUnknownnoreply@blogger.comBlogger10125tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-54616091772683072572009-12-24T04:10:00.000-08:002009-12-24T04:14:37.412-08:00Societatea Thule Germanenorden şi Partidul Nazist<p><span style="font-size: 100%;"><span style="font-family: arial;">Iniţial purta denumirea de "Studiengruppe für germanisches Altertum" (grup de studii al antichităţii germanice), a fost un grup ocult din Munich care a stat la bazele Partidului Muncitoresc German din 1919, care va deveni partidul National Socialist al lui Hitler.</span><br /><br /><span style="font-family: arial;">Societatea Thule a fost fondata pe 17 august 1918 de către Rudolf von Sebottendorff (Adam Alfred Rudolf Glauer) şi se crede că reprezenta o ramura a organizaţiei secrete Germanenorden, organizaţie apropiată de masonerie ca structură. Mulţi membri din primul eşalon al partidului nazist (Rudolf Hess, Alfred Rosenberg, etc) făceau parte din Societatea Thule, însă nu şi Hitler. Adoptarea svasticii ca simbol al partidului a fost ideea lui Krohn, şi aici se observă una din numeroasele legături pe care le avea Societatea Thule si partidul nazist cu Germanenorden, iar cei care faceau parte din această organizaţie erau învăţaţi despre superioritatea ariana, mitologie si ocultism.</span><br /><br /><span style="font-family: arial;">După venirea la putere în 1933 a naziştilor, SS-ul capătă un rol foarte important. Membrii SS făceau parte din clasa superioara ca instrucţie şi poziţie socială, şi urmau să reprezinte noua aristocraţie ariană. Toate ideile organizaţiei Germanenorden erau acum predate acestei noi elite. Pornind de la ritualuri păgâne şi terminând cu interpretarea runelor (simbolul SS este format din două rune Sôwilô, care reprezintă soarele şi victoria). Himmler crează în 1935 un departament de cercetări oculte intitulat Ahnernerbe condus de către Wolfram von Sievers.<br /><br />Naziştii doreau să creeze o nouă religie, o nouă societate, un nou om, o nouă lume care să se învârte în jurul poporului arian. Himmler a transformat o serie de castele în centre de antrenament pentru SS, şi de aici urmau să iasă aşa numiţii preoţi războinici (aveau şi un scop religios şi unul militar). El însuşi si-a luat drept castel personal cel din Wewelsburg în 1934 şi a început mai multe modificări ale acestuia (fiind puternic influenţat de către legendele cu Regele Arthur şi cavalerii mesei rotunde). Una dintre aceste modificări este turnul de la nord, la baza căruia a fost construită o criptă pentru a-i onora pe liderii SS morţi. Erau 12 piedestaluri unde urmau să fie amplasate urnele conţinând cenuşa generalilor decedaţi.</span><br /><br /><span style="font-family: arial;">Intr-o încăpere deasupra criptei, Himmler a creat o sală unde urma să se întâlnească cu 12 din cei mai importanţi lideri SS. Nu ştiu exact ce părere avea Hitler în legătură cu planurile lui Himmler, este posibil ca în unele privinţe acesta să nu îi fi privit cu ochi buni acţiunile. Până la urmă în perioada când Romanii aveau o cultură şi locuiau în clădiri cu mai multe etaje, popoarele germanice trăiau în colibe de lut, cu ce scop să mai dezgropi un trecut care nu ar fi dat bine imaginii ariene?</span></span></p>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-35660427793324167562009-08-22T09:16:00.000-07:002009-08-22T09:48:25.660-07:00Primul Război Mondial în Cifre<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://ro.altermedia.info/images/verdun.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 209px; height: 127px;" src="http://ro.altermedia.info/images/verdun.jpg" alt="" border="0" /></a>Rusia a avut pe departe cea mai numeroasă armată în prima conflagraţie mondială, numărul total al forţelor mobilizate în perioada 1914-1918 a fost de 12 milioane, imediat sub aceştia, cu un milion mai puţin, eu fost nemţii. La polul opus, Muntenegru a reuşit să participe cu mai puţin de 5 divizii, mai bine spus, 50 de mii de luptători. România şi-a mobilizat 750 de mii de soldaţi.<br /><br />La capitolul de pierderi de vieţi omeneşti numerele sunt mari, România şi-a pierdut aproape jumătate din oameni 335.706 pierind pe câmpul de luptă. Niciun alt stat a avut raportul vii/morţi aşa de ridicat.<br /><br />Când a început războiul? Păi pe 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Ungar a declarat război Serbiei, motivul a fost asasinarea lui Franz Ferdinand al Austriei de către Gavrilo Princip, un presupus naţionalist sârb.<br /><br />Pe 27 august 1916 trei armate române trec Carpaţii Meridionali spre Transilvania, această dată fiind ziua în care România a decis participarea la Marele Război.<br /><br />Tratatul de pace de la Versailles din 28 iunie 1919 (la exact 5 ani de la asasinarea lui Franz Ferdinand) este evenimentul prin care s-a hotărât pacea între cele două tabere implicate, Antanta şi Puterile CentraleUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-51983439276491406482009-08-22T08:50:00.000-07:002009-08-22T09:11:47.885-07:00Evenimente<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.mnir.ro/parts/logo.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 80px; height: 54px;" src="http://www.mnir.ro/parts/logo.jpg" alt="" border="0" /></a> <span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 0, 0);font-size:130%;" >Muzeul Naţional de Istorie a României</span><br /><br /><span style="font-weight: bold; color: rgb(102, 102, 102);">Expoziţii temporare:</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">- "Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki"</span>, o expoziţie foto-documentară<br />- 6 august - 6 septembrie 2009<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.mnir.ro/images/expozitii-temporare/afis_ro_small_thumb.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 71px; height: 100px;" src="http://www.mnir.ro/images/expozitii-temporare/afis_ro_small_thumb.jpg" alt="" border="0" /></a><span style="font-style: italic;">Exp</span><span style="font-style: italic;">oziţia este dedicată evenimentelor tragice de pe 6 şi 9 august 1945, care au marcat istoria omenirii, atunci când oraşele japoneze Hiroshima şi Nagasaki au fost atinse de suflul distrugător al bombardamentului atomic. Fotografiile expuse evocă momentele devastatoare ale acelor zile, experienţa tragică a supravieţuitorilor şi eforturile locuitorilor celor două oraşe pentru promovarea păcii şi renunţarea la armele nucleare.<br /><br />Expoziţia cuprinde fotografii, documente, imagini video din patrimoniul Muzeului Memorial al Păcii din Hiroshima (Hiroshima Peace Memorial Museum) şi a fost itinerată în ţări de pe mai multe continente.<br /><br />Expoziţia se înscrie sub egida Anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene (Japan Da</span><span style="font-style: italic;">nube Friedship Year 2009) şi a Aniversării a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România.<br /><br />Expoziţia organizată de către Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Memorial al Păcii din Hiroshima şi Ambasada Japoniei la Bucureşti poate fi vizitată din 6 august 2009 până pe data de 6 septembrie 2009.</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">- "O istorie pe două roţi"</span><br />- 20 august - 30 septembrie 2009<br /><br /><span style="font-style: italic;">T</span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.mnir.ro/images/expozitii-temporare/expozitie%20O%20istorie%20pe%20doua%20roti_thumb.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 66px; height: 100px;" src="http://www.mnir.ro/images/expozitii-temporare/expozitie%20O%20istorie%20pe%20doua%20roti_thumb.jpg" alt="" border="0" /></a><span style="font-style: italic;">ematica expoziţiei, care prilejuieşte inedita întâlnire a motocicletelor în spaţiul muzeului, o reprezintă vehiculele pe două roţi aflate în circulaţie pe străzile din România, până in anii ‘80.</span> <span style="font-style: italic;">Expoziţia prezintă publicului primele modele de motociclete de serie, civile şi de război din perioada antebelică, interbelică şi contemporană.</span> <span style="font-style: italic;">Publicul va putea admira mărci cunocute produse în fostele ţările socialiste, precum IJ, MZ, CZ, Ural, Carpaţi, dar şi motociclete produse de firmele BMW, Puch, SACHS, Deutchs Industri, Triumph, din afara spaţiului socialist. Totodată, vizitatorii vor primi informaţii interesante din istoria şi evoluţia motociclismului în România. </span>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-19983918936607038012009-08-18T10:59:00.000-07:002009-08-18T11:00:00.499-07:00Romania in primul razboi mondial, 1916-1919<object width="640" height="505"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/uPSY_Kz74FY&hl=en&fs=1&rel=0"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/uPSY_Kz74FY&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-53632818970061912132009-08-18T10:15:00.000-07:002009-08-18T10:21:51.387-07:00Al Doilea Război Mondial - Regimul AntonescuPrima Parte<br /><object width="640" height="505"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Dq3GsuQsg3s&hl=en&fs=1&rel=0"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/Dq3GsuQsg3s&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505"></embed></object><br /><br />A doua Parte<br /><object width="640" height="505"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/6-px2UHrgTw&hl=en&fs=1&rel=0"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/6-px2UHrgTw&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505"></embed></object><br /><br />Ultima Parte<br /><object width="640" height="505"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8E8tdGl9a8o&hl=en&fs=1&rel=0"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/8E8tdGl9a8o&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-77096326177965747052009-08-04T04:33:00.000-07:002009-08-04T04:34:25.275-07:00Warlords: Churchill vs. Roosevelt<object width="640" height="505"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/OFVX7LonCOU&hl=en&fs=1&"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/OFVX7LonCOU&hl=en&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-90117186563534672212009-07-31T10:01:00.000-07:002009-08-02T00:24:11.903-07:00Arhiva de cărţi<span style="font-style: italic;font-size:85%;" >(toate cărţile au parola: istorialumii</span><span style="font-style: italic;font-size:85%;" >)</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Roberts, J. M. - Twentieth Century, The History of the World, 1901 to 2000 </span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://ebook30.com/data_images/2009/07/07/1247026343-000c151amedium.jpeg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 120px; height: 179px;" src="http://ebook30.com/data_images/2009/07/07/1247026343-000c151amedium.jpeg" alt="" border="0" /></a><span style="font-weight: bold;">(Viking; 1999)</span><br /><br />editura Viking, 1999<br /><br /><a href="http://d01.megashares.com/dl/82df5f6/Roberts,%20J.%20M.%20-%20Twentieth%20Century,%20The%20History%20of%20the%20World,%201901%20to%202000%20%28Viking;%201999%29.pdf">Descarcă</a><br /><br /><span style="font-style: italic;">"(...)In deciding how to set out th</span><span style="font-style: italic;">e story, the most</span><span style="font-style: italic;"> dangerous trap,</span><span style="font-style: italic;"> </span><span style="font-style: italic;">potentially, </span><span style="font-style: italic;">was that of </span><span style="font-style: italic;">familiarity. All history is approached by the reader with certain expectations.</span><span style="font-style: italic;"> I am very much aware of the pull of certain notorious dates. Some exercise an almost hypnotic effect, and shape our preconceptions without our being aware of it. As I began, there loomed ahead certain traditional and symbolic turning points - 1914, 1939, 1945, for instance </span><span style="font-style: italic;">- which could not be ignored. Yet these dates could easily be matched by others, once one slightly adjusted the perspective: 1904, 1905, 1917, 1931 were important, too. Arguments for saying so appear in what follows, but those dates themselves reflect the fact that some of the gr</span><span style="font-style: italic;">eatest historical themes of our century emerge because decisive historical action has in this century moved from the stage of European history to a wider stage, to, indeed, world history in th</span><span style="font-style: italic;">e true sense.(...)"</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Gregory Thimothy -A History of Byzantium</span><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://194.225.166.45/darya/files/disk1/1/covers/gdlnode-gdl-book-2005-48094.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 120px; height: 171px;" src="http://194.225.166.45/darya/files/disk1/1/covers/gdlnode-gdl-book-2005-48094.jpg" alt="" border="0" /></a><br />editura Wiley-Blackwell, 2005<br /><br /><a href="http://d01.megashares.com/dl/8ca3f81/Gregory,%20Timothy%20-%20A%20History%20of%20Byzantium.pdf">Descarcă</a><br /><br /><span style="font-style: italic;">"This book will serve to show to the wider public what a high level Byzantine Studies have finally reached. They have gone a long way from Gibbon's polemics (informed more by prejudice than facts and sound analysis) to become the highly sophisticated and interesting subject Timothy Gregory showcases in this book. </span> <span style="font-style: italic;">The book covers the period from 306 to 1453. It is interesting to note that Gregory sets the formal beginning of the Byzantine period at 306 rather than any of the more usual later dates. This allows for a better examina</span><span style="font-style: italic;">tion of the context within which Byzantium developed."</span> - byz<br /><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Passmore, Kevin - Fascism, a Very Short Introduction</span><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://www.folkalley.com/music/album_images/Medium/0192801554.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 120px; height: 190px;" src="https://www.folkalley.com/music/album_images/Medium/0192801554.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br />editura Oxford Univeristy Press, SUA, 2002<br /><br /><a href="http://d01.megashares.com/dl/7d6a43c/Passmore,%20Kevin%20-%20Fascism%20A%20Very%20Short%20Introduction.pdf">Descarcă</a><br /><br /><span style="font-style: italic;">"Kevin Passmore's excellent introduction to the subject succeeds on many levels [...] There are few books by a single author that deal with fascism as a generic phenomenon across the whole of Europe, especially one as concise as this, and as refreshingly free of jargon and the inevitable, interminable, typologies"</span> - Tim Kirk, Times Literary SupplementUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-6985642384493883252009-06-01T10:50:00.000-07:002009-08-01T10:56:26.886-07:00Arhivă de FilmeAsasinarea lui John F. Kennedy <a href="http://www.youtube.com/v/1G_Zxup7esU&hl=en&fs=1" target="_blank">Video</a>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-66030502913331636092009-04-27T11:07:00.000-07:002009-04-27T11:08:02.350-07:00AmbasadaAmplasata între biserica rusa si Biblioteca Nationala, pe strada Ion Ghica, ambasada Cehiei, fosta Banca Franco-Romîna este un important exemplu de arhitectura neoromîneasca cu elemente eclectice. A fost proiectata de Cristofi Cerchez si construita în 1909. Datorita primei întrebuintari ca banca s-a dorit probabil construirea unui edificiu impunator însa nu sobru, dar care sa exprime un anume tip de ambundenta în mintea trecatorilor.<br /><br />Privind fatada principala, cea cu intrarea dinspre strada sesizam o simetrie inexistenta daca luam cladirea în ansamblu, lucru explicabil prin faptul ca un mare grad de atentie este acordat acestei laturi. Exista o dezvoltare pe verticala, remarcîndu-se prezenta a doua rezalite simetric construite si decorate ce flancheaza intrarea deasupra careia se alfa o loggia.<br /><br /><br />Cladirea propriu-zisa are o forma de „U” si marcheaza un colt, însa latura perpendiculara (nord-est) nu da spre o strada sau o zona circulabila de aceea decoratiile de pe acea parte sunt în mare inexistente exceptînd poate imitatia de bosaj ce predomina pe cele doua fatade vizibile.<br /><br /><br />Vorbind despre zona de colt avem de remarcatintensitatea cu care este consemnat acest spatiu, creîndu-se un ax ce pleaca de la nivelul solului si urca pîna ajunge la micul turn sextagonal acoperit cu o cupola. Aceasta alegere a arhitectului are poate si menirea sa accentueze sfîrsitul liniei de cladiri alipite de pe acea parte a strazii, punînd în discutie numai o simpla accentuare a coltului nu ar fi destul avînd în vedere ca nu este prezenta o intersectie a patru strazi. În acelasi timp se creeaza si un fel de joc cu cladirea vecina al carei colt este de asemenea pus in evidenta prin intermediul unui mic turn si a unei cupole. Prezenta acestui foisor si a loggiei este o caracteristica a cladirilor proiectate de Cristofi Cerchez.<br /><br /><br />Revenind la fatada principala, reiese printr-o simpla observatie ca în cazul decorarii ancadramentelor pe cele doua rezalite parterul este complet lipsit de orice forma de stilizare avînd în schimb ferestre mari. Primul etaj vine însa cu o explozie de decoratiuni avînd deasupra ancadramentului ferestrei inclusiv o linie de denticuli. Pîna la etajul trei elementele estetice exterioare sunt într-o simtita descrestere. Tipic pentru lucrarile lui Cerchez fatada prezinta si o loggia (fig. 1) ce iese în evidenta datorita celor trei arcade si patru colonete, de asemenea se creeaza si un efect de punte între cele doua rezalite legînd parca într-o maniera mai omogena ansamblul.<br /><br />Trecînd la celalalt element important, foisorul, e de remarcat existenta a doua balcoane pe nivelele 1 si 2 ce reusesc sa dea o senzatie de continuitate cu volumul mai mare al rezalitelor, aceasta caracteristica este observabila si în extremitatea opusa lucru ce face ca de la distanta cladirea propriu-zisa sa para prinsa de un volum strain ei însa perfect integrat (fig. 2).<br /><br />Între etajele 3 si 4 se afla un element de decor care din neatentie poate sa fie luat drept balcon, ce se continua si pe fatada dinspre nord-est. E posibil ca aceasta iluzie sa fi fost dorinta arhitectului probabil compensînd în acest fel golul de decoratii ce ar fi aparut în zonele respective. Privind exact spre nord în locul în care cupola începe sa se formeze observam o fereastra a carei ancadrament este format din cîte o coloneta angajata de o parte si de alta deasupra carora se afla un mic fronton triungiular.<br /><br />Intrarea este pusa în evidenta prin folosirea marmurei si a fierului forjat.<br /><br />Cladirea este formata dintr-un demisol, parter, patru etaje si o mansarda. Se alfa într-o stare de conservare buna, cu exceptia unor zone unde bosajul lipseste nu se vad urme de deteriorari ale pieselor de decoratie importante.<br /><br />Cu siguranta faptul ca Cerchez si-a facut studiile in Milano e un factor de influenta, însa la fel ca Ion Mincu, Petre Antonescu si altii, a ales sa ia o abordare nationala în arhitectura, calcînd pe drumul deschis de Ion Mincu prin stilul neoromînesc.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5016714435214403296.post-19055666176295924482009-04-04T04:13:00.000-07:002009-08-04T04:17:03.388-07:00Warlords: Hitler vs. Stalin<object width="640" height="505"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/PEit1Y-eifA&hl=en&fs=1&"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/PEit1Y-eifA&hl=en&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0